THEMEDIATHOR

Alexandru Giboi, directorul general al AGERPRES, pentru Mediaddict: “Istoria AGERPRES se pliaza in mare parte pe istoria României moderne. Astăzi însă, furnizarea de ştiri în timp real este vitală”

Pe 27 martie, cea mai veche agenţie de presă din România, AGERPRES a împlinit 125 de ani de existenţă. Avem de a face, deci, cu o institute istorică. Cu această aniversară ocazie, directorul general al AGERPRES, dl Alexandru Giboi a avut amabilitatea de a ne acorda un amplu interviu despre ce înseamnă astăzi agenţia pe care o conduce şi care sunt provocările la care se aşteaptă. Precizăm aici că dl Giboi este cel mai tânăr director din existenţa AGERPRES, domnia sa preluînd postul pe când nu împlinise nici 30 de ani…

 Alexandru-Giboi_Director-General-AGERPRES-1

        •       La 27 martie 1889, la iniţiativa ministrului de externe de atunci, Petre P Carp, o personalitate uriaşă a momentului, s-a înfiinţat Agenţia Telegrafică a României, bunica Agerpres-ului  de astăzi. Deşi nu se mai poartă astfel de întrebări, eu tot o să vă necăjesc: ce gânduri vă încearcă, cum trăiţi acest important moment aniversar? 

Nu pot decat sa ma bucur ca sunt alaturi de AGERPRES intr-un asemenea moment important. Cand te afli la 125 de ani de un inceput, nu poti sa nu te gandesti la trecut, la prezent si la viitor. E un moment fericit, dar implica si analize, evaluari, prognoze si planuri. Trecutul nu ma apasa, dar ma motiveaza sa incerc sa ajut AGERPRES sa ajunga cat mai sus. Ieri (26 martie a.c.) AGERPRES a fost decorata de Casa Regala a Romaniei pentru cei 125 de ani de activitate profesionista. Am avut onoarea sa primesc decoratia regala “Nihil Sine Deo” din mana Altetei Sale Regale Principesa Margareta, in cadrul unei festivitati emotionante si impresionante in acelasi timp, care a avut loc la Castelul Peles. Toate acestea ma obliga sa merg mai departe pe drumul acesta alaturi de AGERPRES.

http://www.agerpres.ro/cultura/2014/03/26/prahova-agerpres-decorata-de-casa-regala-a-romaniei-18-54-02

        •       Care ar fi moştenirea celor 125 de ani de Agerpres şi la ce îl obligă aceasta pe actualul şef al instituţiei?

Mostenirea este uriasa, avand in vedere faptul ca istoria AGERPRES se pliaza in mare parte pe istoria Romaniei moderne, iar in evolutia Agentiei se observa cam aceleasi mari etape cunoscute de tara noastra. Iar acum vorbim atat de o mostenire ce include principii, idei, imagine, public, calitate, etc, cat si de o mostenire concreta – AGERPRES detine o arhiva impresionanta de fotografie, estimata in acest moment la 9 milioane de fotografii, produse de fotografii Agentiei de-a lungul deceniilor, dar si o arhiva la fel de impresionanta de stiri. Evident ca obligatiile sunt nenumarate, atat pentru mine cat si pentru colegii mei. Principala obligatie tine de mentinerea unui standard maxim am calitatii produselor noastre. De la fluxurile de stiri, la monitorizarile de presa, la documentare, la interviuri si reportaje, toate acestea trebuie sa fie cele mai bune de pe piata. Pe de alta parte, istoria de 125 de ani a AGERPRES obliga la respect fata de meseria de jurnalist, si dedicare pentru perfectionarea a tot ceea ce inseamna mass-media romaneasca.

        •       Agerpres a avut de-a lungul vremii tot soiul de ne-amici, să le zicem. Unii cu interese, alţii mai mult ca să se afle în treabă. Eu cred că singura problemă aici o reprezintă paralele. Atât pentru investiţii, cât mai ales pentru lefuri. Cum veţi proceda pentru ca jurnaliştii Agerpres să  câştige pe măsura specializării şi efortului depus?

In acest moment, salariul mediu in AGERPRES nu se regaseste printre cele mai competitive de pe piata media. Este si dificil sa concurezi din punct de vedere salarial, ca institutie publica, cu mediul privat. Dar stabilitatea si siguranta salariului este un bonus care, din pacate, nu se mai regaseste in multe dintre institutiile de presa private. Salarizarea angajatilor AGERPRES se face dupa o grila specifica, cu gradatii specifice, in functie de vechime. Grila actuala nu este deloc senzationala pentru noi, motiv pentru care suntem in discutii cu guvernul pentru a imbunatati aceasta situatie. Trebuie sa fim si mai competitivi decat suntem acum, iar salarizarea adecvata muncii este esentiala pentru a ne atinge acest scop.

        •       Până la sosirea dv, existau numerose nemulţumiri, veştile despre tot soiul de abuzuri circulau săptămânal, şi chiar sindicatul MediaSind a făcut numeroase sesizări despre acestea. Cum aţi reuşit să îndepărtaţi aceste aparent veşnice nemulţumiri?

Prin comunicare deschisa si corecta. Comunicarea este esentiala. Eu consider in acest moment ca relatia dintre conducere si sindicat, dar si cea dintre conducere si angajati este una corecta. Atata timp cat toti tragem la aceeasi caruta, in aceeasi directie, nu cred ca au cum sa apara tensiuni. Despre abuzuri nici nu poate fi vorba. Pentru mine, respectul fata de oameni este esential.

•       Probabil că sunteţi cel mai tânăr şef din istoria Agerpres. Asta inseamnă că aţi venit şi cu un bagaj serios de idei noi, inovatoare. Cum au fot primite aceste decizii de către jurnalişti?

Sper ca au fost primite bine, si sper si mai mult ca efectele acestor idei sa se vada cat mai bine, atat in interiorul Agentiei, cat si in afara ei. Da, sunt cel mai tanar director general pe care l-a avut Agentia pana acum – am implinit 30 de ani la 5 zile dupa ce am inceput treaba aici – ,  iar acest lucru cred ca, pana acum, a fost in beneficiul AGERPRES.

•       Aveţi multe domenii, toate realizate cu un profesionalism rar întâlnit astăzi. Putem spune că, în sfârşit, Agerpres merge în pas cu vremea pe care o trăim?

Suntem obligati sa fim profesionisti, apropo de cei 125 de ani de activitate. Dar in acest moment exista multe conditionari care nu permit AGERPRES sa faca pasi gresiti. De la legislatia Romaniei, la codul deontologic al jurnalistului, la respectul fata de cititorii, clientii si partenerii nostri, dar si fata de munca pe care o prestam, toate ne imping spre a fi cei mai buni. Astfel, furnizarea de stiri in timp real din toate domeniile importante este vitala. Economie, politica, stiri externe, cultura, sport, sanatate, administratie, justitie, stiri locale din judete, toate sunt domenii extrem de importante pentru AGERPRES si cei care ne citesc. Fluxul de documentare este un produs nou al Agentiei, foarte bun, foarte util si foarte bine primit de cititori. Fluxul foto este de asemenea foarte bun, este un flux complet, poate cel mai bun produs de fotografie din Romania. De asemenea, de anul trecut, am inceput sa lucram si pe video, astfel incat sa oferim publicului servicii de media complete.

        •       Apropo de aceste domenii. Nu v-aţi gândit să realizaţi şi o secţiune dedicată mass-media?

O agentie de presa este o structura care trebuie sa dea dovada de maxima adaptabilitate fata de piata pe care isi desfasoara activitatea. In acest moment exista o serie de publicatii online care urmaresc in principal domeniul mass-media, printre care se regaseste cu succes si http://www.mediaddict.ro. AGERPRES nu are acum in strategia editoriala o abordare mai consistenta pe aceasta zona. Momentan ne concentram pe a imbunatati cat mai mult produsele noastre actuale.

•       Am observat un serviciu nou oferit de Agerpres, monitorizarea de presă. Acum 10 ani sau mai mult, acesta putea fi un pilon economic important pentru agenţie. Cum se mişcă treaba azi, aveţi clienţi, înţeleg ei importanţa unei astfel de monitorizări şi remunerarea acesteia?

Nu este tocmai un serviciu nou. AGERPRES ofera servicii de monitorizare de presa de ani buni, am fost chiar printre primii in domeniu. Ceea ce a lipsit insa a fost promovarea serviciilor noastre. Piata monitorizarilor de presa este destul de populata in acest moment, pentru ca atat clientii institutii publice cat si privatii inteleg tot mai mult importanta contractarii unor servicii profesioniste de monitorizare de presa pentru comunicarea organizatiei. O monitorizare de presa profesionista, livrata la timp, ii da beneficiarului un avans considerabil fata de concurenta. Iar noi asta le oferim clientilor nostrii – nu simple produse, ci oportunitatea de a fi primii. Filosofia noastra de marketing are la baza un principiu foarte simplu – acela ca AGERPRES creste si se dezvolta alaturi de partenerii sai. Reciproca este 100% valabila, de asemenea.

         •       La ce asemenea servicii vă gândiţi să mai implementaţi?

Acum suntem in plin proces de analiza a oportunitatii aparitiei unui produs pe print. Stim cu totii ca piata media este intr-o oarecare criza, dar cred sincer ca aceasta poate fi depasita. Din punctul meu de vedere, o asemenea criza ofera sanse de dezvoltare oricarei organizatii.

        •       Mulţi au clasificat modificarea site-ului Agerpres ca fiind un facelift. Nici vorbă, aţi făcut treabă bună, comparabilă cu alte asemenea, de aici, sau de aiurea. Acum, când există o singură ţară, Ţara Internet, era esenţială o asemenea  mişcare, felicitări. Vă gândiţi şi la ulterioară dezvoltare a acestei platforme?

In primul rand, multumesc pentru aprecierile pozitive. E bine, de fapt, ca se vad rezultatele muncii noastre. Modificarea site-ului http://www.agerpres.ro a fost mult mai mult decat un facelift. Chiar departe de asa ceva. Site-ul a fost regandit total, reconstruit de la 0, de la baza de date la layout, conceptul fiind implementat avand in vedere ceea ce isi doreste publicul in acest moment de la o sursa de stiri profesionista si serioasa. Noul site a fost de fapt doar o parte a proiectului #NoulAGERPRES, proiect ce a inceput cu rebranding-ul Agentiei, a continuat cu noul website, cu introducerea de noi platforme de comunicare pe mobil – aplicatia AGERPRES poate fi descarcata gratuit de pe GooglePlay si AppStore, cu propunerea de noi servicii si produse, inclusiv serviciile video, si inca nu am terminat. #NoulAGEPRES reprezinta de fapt o munca de perfectionare continua.

•       Ce are în comun ingineria biomedicală, prima dv specializare, cu presa, cu comunicarea în general?

Teoretic nu au nimic in comun, dar faptul ca am absolvit Facultatea de Stiinta Materialelor din Politehnica, specializarea Inginerie Biomedicala, m-a ajutat foarte mult in a-mi structura gandirea si activitatea in general, intr-un stil mai pragmatic. Eu sunt un idealist, dar un idealist tinut cu picioarele pe pamant de mediul in care am crescut, in care am invatat si in care am evoluat din punct de vedere profesional. Pasiunea pentru comunicare si presa a venit dinspre SNSPA, unde am terminat Stiinte Politice si Sociologie. Primul meu job a fost chiar in domeniul monitorizarii de presa.

        •       De ce nu vă citesc printre editorialiştii Agerpres?

Pentru ca nu sunt angajat ca editorialist AGERPRES. Nici nu sunt jurnalist. Experienta mea profesionala nu imi permite sa fac experimente cu Agentia pe care o conduc. Pentru a conduce o Agentie de presa nu cred ca trebuie sa fii in mod neaparat jurnalist. Trebuie sa intelegi fenomenul media, iar faptul ca am lucrat in relatie cu presa timp de 7 ani ma ajuta foarte mult.

•       Septembrie 2013, noul Agerpres. Aţi identificat trei piloni de acţiune  cum staţi cu primul, respectiv „Orientarea către mediul online și adaptarea la tendințele din această zonă”? Ce etape urmează, detaliaţi vă rog?

Adaptarea AGERPRES la mediul online a inceput prin lansarea noului website http://www.agerpres.ro si a continuat cu lansarea aplicatiilor de mobil AGERPRES, gratuite in AppStore si GooglePlay. De asemenea, acordam o foarte mare atentie retelelor sociale – Facebook, Twitter, Instagram, Youtube, care reprezinta un factor foarte important de promovare a stirilor noastre, dar si a activitatilor si reusitelor Agentiei. Avem oameni foarte buni care se ocupa de online, iar acest lucru se vede in traficul de pe site. AGERPRES are in acest moment conturi specifice pe Facebook – pe langa contul principal oficial http://www.facebook.com/Agerpres, avem acum http://www.facebook.com/AgerpresDocumentare, http://www.facebook.com/agerpres.sport, http://www.facebook.com/AgerpresFoto si http://www.facebook.com/AgerpresNewsAgency – pagina de stiri AGERPRES in limba engleza. Ne gasiti si pe http://www.twitter.com/Agerpres, pe canalul nostru de Youtube/AgerpresRo, dar si pe Instagram.

Pe langa toate acestea, urmeaza sa finalizam in acest an si zona de foto si video din http://www.agerpres.ro, care vor beneficia de layouturi noi, mult mai atractive dar si mult mai usor de utilizat.

•       Dar despre „Îmbogățirea zonei multimedia cu o platformă video interactivă” ce ne puteţi spune? Care este stadiul în prezent?

Platforma video interativa presupune faptul ca publicul va putea contribui cu materiale video pe care redactorii nostri le vor selecta, cele mai bune dintre acestea urmand a intra in viitorul flux video al AGERPRES, intr-o categorie speciala. Mai avem ceva de lucru pe subiectul acesta.

•       Ei, aici avem deja un subiect aproape filosofic. Al treilea pilon pe care l-aţi indentificat şi pe care doriţi să il implementaţi este „Introducerea conceptului de jurnalist complet”. Eu intuiesc despre ce este vorba, dar v-aş ruga să explicaţi acest termen pe larg,  pentru cititorii Mediaddict.

Jurnalistul complet este de fapt jurnalistul multimedia. Este acel jurnalist care nu doar scrie stiri, ci si fotografiaza si/filmeaza un eveniment important. Aceasta nevoie de a avea jurnalisti capabili de a acoperi toate cele 3 laturi ale aceste meserii provine de fapt din cerintele tot mai exigente ale publicului. In acest moment, cel putin in presa din strainatate, a avea un simplu text este de-a dreptul plictisitor. Ilustrarea cu fotografii corespunzatoare a unui material este necesara de mai mult timp, iar acum apare si nevoia de ilustratie video. Pentru aceasta, si jurnalistii trebuie sa se adapteze trendului profesional, si sa invete, treptat, atat utilitatea in sine a “jurnalistului multimedia”, cat si partea teoretica si practica prin care se poate ajunge la acest nivel.

        •       Nu mai trăim, jurnalistic vorbind, ca pe vremea lui Brunea – Fox, oricât ne-ar năpădi nostalgia şi sentimentul paradisului pierdut.  Care este definiţia jurnalistului contemporan? Ce calităţi se caută pe piaţa media?

Nu dau definitii, dar imi permit sa sper ca jurnalistul roman contemporan inca lucreaza in acest domeniu din pasiune pentru jurnalismul profesionist. In ceea ce priveste calitatile care se cauta pe piata media, pot doar sa va spun ce calitati cauta AGERPRES: profesionism, calitate umana, dedicare, dorinta de a evolua permanent, si munca, multa munca.

         •       Ce credeţi despre fenomenul denumit blogging? Boală au adaptare profesională? Wanna be sau forţarea succesului?

Bloggingul este un fenomen social. Nu este o boala, dar poate fi o modalitate prin care un profesionist se poate adapta la cerintele pietei aflata intr-o permanenta schimbare. Bloggingul are o importanta componenta subiectiva, personala si personalizata, ceea ce, intr-adevar, poate fi interpretata ca o “fortare a succesului”, dar doar in anumite situatii. De exemplu, pot fi jurnalisti foarte buni, care, dintr-un motiv sau altul, decid sa activeze ca freelanceri, publicand materialele pe blog, iar in acest caz nu se poate discuta de “wannabes”. De asemenea, sunt sigur ca exista si cazuri in care un jurnalist scrie pe blogul personal pentru nu si-a gasit un loc de munca, deci de nevoie. Una peste alta, bloggingul este ceva cu care trebuie sa ne obisnuim, si, de ce nu, sa aplicam unele principii din acea zona.

         •       A fost faptul că aţi condus biroul de presă al unui important partid din România un avantaj sau un handicap în noua poziţie ocupată?

Perioada in care am condus Biroul de Presa al PSD a fost in mod clar un avantaj. Am invatat foarte multe atat acolo, cat si ca sef al Biroului de Presa al Senatului Romaniei. Pentru a evolua din punct de vedere profesional, trebuie sa invatam continuu, la fiecare loc de munca pe care il avem. Iar acum, la AGERPRES, inca invat.

•       Agerpres, împreună cu Reuters organizează un curs de jurnalism de investigaţie, lucru foarte important aş spune. În fapt, primul modul s-a şi consumat. Ce astfel de iniţiative mai aveţi în plan?

Cursul de jurnalism de investigatie, cu accent pe evaziunea fiscala, organizat impreuna cu Fundatia Thomson-Reuters, a fost doar primul dintr-o serie. Este vorba, de fapt, de un parteneriat pe care il avem cu Reuters si Fundatia pentru a contribui, pe cat posibil, la cresterea calitatii jurnalismului in Romania. Urmeaza si alte cursuri, pe social media, pe foto-video etc, depinde de calendarul evenimentelor AGERPRES si de disponibilitatea trainerilor. Feedback-ul pe care l-am primit de la primii cursanti a fost foarte bun, ceea ce inseamna ca trebuie sa continuam.

•       Există jurnalism independent în România de azi?

Da.

•       De ce a murit presa scrisă? Ce publicaţii credeţi că au şansa unei supavieţuiri exemplare? De ce?

Nu cred ca presa scrisa a murit. Poate doar o parte a presei de calitate. Paradoxal, in Romania, fata de Statele Unite ale Americii, de exemplu, presa quality a suferit mai mult decat presa tabloida, in perioada de criza. Dar sunt optimist, cred ca lucrurile se vor indrepta spre bine.

        •       Ce părere aveţi despre audiovizualul zilelor noastre? Ce pare a fi bine? Unde zace răul?

Ca sa fiu sincer, nu sunt un fan al televizorului in general. Prefer genul History, Discovery etc. Stirile le gasesc intotdeauna pe http://www.agerpres.ro. Raul cred ca zace in cercul vicios format din posturile TV si public – fiecare il acuza pe celalalt de scaderea calitatii ofertei/cererii.

        •       La ce e bun CNA?

CNA-ul e bun pentru a evita derapajele provenite tocmai din cercul vicios de care vorbeam mai devreme. E mai usor sa previi decat sa tratezi, iar CNA-ul, din punctul meu de vedere, are un rol foarte important in ceea ce priveste promovarea eticii jurnalistice.

•       S-a vorbit la un moment dat despre inventarea unui CNA şi pentru presa scrisă? Care este părere dv?

Nu cunosc subiectul. Ar fi, intr-adevar, o “inventie”. Teoretic, atata timp cat ai un cod deontologic, nu e nevoie de supra-legiferare. Excesele nu sunt bune niciodata.

        •       Unde se duc jurnaliştii de presă scrisă, când se duc?

Sper ca in rai… si jurnalistii de presa scrisa sunt oameni, nu?

•       De departe Agerpres este cea mai profesionistă agenţie de presă din România, chiar dacă sunt altele care ţintesc la acelaşi statut, dar care au cedat mult pentru aspectul comercial, încă de pe când nu era criză. Cum vă descurcaţi cu „concurenţa”?

Pentru mine, in acest moment, e mai importanta concurenta cu noi insine, decat cu alte institutii de presa din Romania. Pe aceasta nisa, de jurnalism de agentie de presa, nu avem un concurent real. Intr-adevar, exista portaluri de stiri online foarte bune, site-uri de stiri, ziare online, dar agentii de presa… nu, chiar nu. AGERPRES are corespondenti speciali in fiecare judet al Romaniei, corespondenti foto in centrele importante regionale, corespondenti speciali externi in Madrid, Roma, Sofia, Chisinau si Bruxelles. La Bruxelles avem acum doi corespondenti, avand in vedere importanta anului acesta pe plan european, in special din punct de vedere politic. Incercam sa ne extindem aceasta retea de corespondenti externi si in alte capitale mari ale lumii. Avem un personal eterogen in ceea ce priveste varsta si specializarea, dar omogen in ceea ce priveste urmarirea scopurilor Agentiei. Aducem si tineri, pe cat posibil, dar apreciem si experienta colegilor nostri care lucreaza de mai mult timp in AGERPRES. Nu, nu mai avem incheieturile “intepenite”. Tocmai facem niste miscari de inviorare.

•       Deontologia profesională, o vorbă în vânt sau un cod numai pentru bătrânii „samurai”?

Deontologia profesionala ar trebui sa nu fie doar o vorba in vant. Codul deontologic ar trebui sa fie “Biblia” oricarui jurnalist. Faptul ca nu este respectat de multe ori, nu inseamna ca trebuie sa ramana valabil doar pentru “batranii samurai”. Din punctul meu de vedere, este o diferenta intre libertatea de exprimare si anumite excese. Problema asta trebuie studiata in continuare, pentru a putea gasi o solutie utila pentru societatea in care traim.

•       Care ar fi modelul de succes al unei agenţii de presă a viitorului în România: Reuters sau o iniţiativă de tip balcanică, s-o numim Tabloid – News?

In anul pe care l-am petrecut pana acum in AGERPRES am invatat, printre altele, ca nu exista o reteta unica de succes pentru agentiile de presa. REUTERS si Fundatia Thomson Reuters sunt partenerii nostri, si pot fi un model pentru orice institutie de presa din Romania si nu numai. Cand vorbim despre un model de succes, trebuie sa avem in vedere o multime de lucruri, de la mediul in care evolueaza agentia, conditiile legislative, salarii, dotari, angajati, finantari, politici editoriale, proiecte editoriale, produse conexe, promovare… si lista poate continua. AGERPRES poate deveni un REUTERS al Romaniei, adaptat pietei locale si regionale a Europei de Sud-Est. Tabloid news is bad news.

•       Am jucat câţiva ani buni în liga destul de închisă a jurnaliştilor de „externe” şi am cunoscut spuma externiştilor. Ei bine, la Agerpres era un cuib de externişti numai unul şi unul. Cum valorificaţi acest potenţial aflat pe cale de dispariţie?

Stirile externe reprezinta un flux extrem de important pentru AGERPRES, iar oamenii care il sustin, care il creaza si ofera publicului stirile cele mai bune din afara Romaniei sunt profesionisti foarte buni, pe care ii apreciez foarte mult. Sunt oameni crescuti in vremuri in care AGERPRES era “educata” de Agence France Presse, iar acest lucru se vede in calitatea stirilor. Trebuie sa continuam formarea profesionala, sa ne perfectionam, sa ne pliem pe cerintele pietei, pastrandu-ne standardele de calitate. Iar acest aspect este valabil nu doar pentru Redactia Stiri Externe, ci pentru intreaga Agentie. Potentialul nu este pe cale de disparitie. Tineri dornici de munca, foarte bine pregatiti, vin din urma, si asa, impreuna, crestem frumos. 

        •       De ce nu ar merge şi o editură Agerpres? Zac multe comori în camerele din Casa Scânteii…

AGERPRES are un Birou de Imprimare, pe care incercam sa il modernizam si sa intram pe aceasta zona. In acest moment, de putin timp, avem capacitatea de a imprima reviste, carti, materiale personalizate grafic etc. Sper ca si aceastea sa aduca venituri in plus pentru Agentie.

Sursa

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Information

This entry was posted on March 28, 2014 by and tagged , , , , .
%d bloggers like this: