THEMEDIATHOR

Românii nu au încredere în mass-media. Sondaj Konrad Adenauer Stiftung şi Centrul pentru Jurnalism Independent: Doar unul din cinci români crede că presa este liberă

Doar 20% dintre români cred în independentă mass-media din ţara lor – acesta este rezultatul sondajului comandat de Konrad Adenauer Stiftung (KAS). KAS şi Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) au prezentat şi rezultatele unei monitorizări privind reflectarea temelor şi actorilor politici în presa din România.

Libertatea-Presei-Civic-Media

Potrivit monitorizării, politicianul cu cele mai multe menţionări în presă a fost premierul Victor Ponta. Poziţiile sale politice sunt însă mai puţin mediatizate ca cele ale preşedintelui Traian Băsescu. Relatările despre principalii actori şi instituţii politice sunt preponderent critice, mai releva studiul.

Romanii nu au încredere în mass-media. Nu mai puţin de 52% sunt de părere că mijloacele de informare în masa nu sunt independente. Mulţi respondenţi sunt nehotărâţi în această privinţă şi doar 20% cred în independenta mijloacelor de informare din România. Acestea sunt rezultatele sondajului de opinie realizat de agenţia independenta Market Links (Sofia) şi comandat de KAS. Chestionarul a fost aplicat online unui grup de 1000 de persoane peste 18 ani. Eşantionul este reprezentativ pentru toate segmentele de populaţie, la scara naţională. “Este în interesul tuturor actorilor din peisajul mediatic romanesc să îmbunătăţească imaginea presei”, a declarat Christian Spahr, directorul Programului pentru mass-media din Europa de Sud-Est al KAS (cu sediul la Sofia).

Pentru 52% dintre romani, televiziunea este principalul mijloc de informare în chestiuni legate de politică, în timp ce 29% au menţionat internetul ca sursa preferată. Numai 7% au indicat ziarele ca fiind sursa preferată de informaţii politice. Şi din punctul de vedere al consumului mediatic televiziunile iau partea leului. Nu mai puţin de 67% dintre subiecţi declara că televiziunea este cea care îi ajută să înţeleagă chestiunile politice şi economice; 50% dintre subiecţi cred că Internetul este cel care îi ajută, iar alţi 33% cred acelaşi lucru despre ziare. Spahr considera că “în special ziarele ar trebui să fie alarmate de aceste rezultate. Ziarele ar trebui să se concentreze asupra jurnalismului de calitate pentru a deveni o sursă credibilă de informaţii pentru public, la concurenţă cu televiziunea şi mediul online”.

O monitorizare de presa detaliata comandată de KAS, realizata tot de Market Links, releva frecventa apariţiilor în mass-media şi popularitatea politicienilor şi a partidelor politice. În acest scop au fost analizate 3375 de materiale politice difuzate de patru canale TV (Antena 1, PRO TV, Realitatea şi TVR 1) şi patru cotidiene (Adevărul, Evenimentul Zilei, Jurnalul National şi România Liberă). Perioada de monitorizare a fost septembrie-decembrie 2013.

Cel mai des menţionat politician este premierul social-democrat Victor Ponta, urmat de preşedintele Traian Băsescu, cu o frecvenţă a apariţiilor cu 23% mai mică decât cea a premierul. Liderul PNL, Crin Antonescu, ocupa locul al treilea, cu o frecvenţă a menţionărilor la jumătatea celei a premierului Ponta. Cele opt mijloace de informare analizate au o abordare mai critică la adresa premierului, decât la cea a presedintelul Băsescu sau a lui Crin Antonescu. În ciuda faptului că Traian Băsescu are un număr de menţionări mai mic decât premierul Ponta, punctele sale de vedere sunt mai des analizate de mass-media decât cele ale sefului Guvernului.

Coaliţia de guvernământ – Uniunea Social-Liberala – a fost grupul politic cu cea mai mare acoperire de presă. O prezenta ceva mai slabă a realizat Partidul Social-Democrat, urmat îndeaproape de Partidul National Liberal şi de Partidul Democrat-Liberal, de opoziţie. Toate cele trei partide au apărut în contexte critice. Cu toate acestea, PNL a înregistrat relatări mai pozitive decât PSD şi PDL.

“Este normal ca principalii actori politici constituie principalele subiecte ale ştirilor politice. Abordarea critică la adresa actorilor politici – fie ei persoane sau formaţiuni – este, în principiu, un semn de sănătate jurnalistică. Dar, dincolo de cifre, trebuie să ne preocupe, în egală măsură, aspectele deontologice ale jurnalismului politic, modul în care jurnaliştii îşi bazează critica pe argmente şi îşi formulează opiniile pe baze factuale”, a declarat Ioana Avadani, director executiv al CJI.

Sursa

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Information

This entry was posted on February 28, 2014 by and tagged , , , .
%d bloggers like this: